La fel de nesuferit, precum praful exterior, de pe drumuri şi şosele, praful care se acumulează în locuinţele umane are o compoziţie diferită de a prafului care este ridicat şi transportat periodic de automobile şi vehicule. Dacă praful din sate şi oraşe este într-o proporţie mare compus din pământ uscat şi măcinat sau resturi provenite de la diverse materiale de construcţii, praful din casele noastre este un adevărat „cocktail” insuportabil.
Vinovat de apariţia multor afecţiuni, alergiile sau astmul fiind cele mai frecvente, praful din casă este de fapt un amestec de substanţe şi de resturi organice şi anorganice, deopotrivă, care i-a uluit pe cercetătorii care l-au studiat cu atenţie.
Compoziţia prafului din case şi apartamente variază şi în funcţie de continentul, ţara şi formele de relief înconjurătoare.
În general, praful din locuinţe este alcătuit în proporţii variabile din fragmente din fibre textile şi naturale, fragmente sau seminţe întregi de la diverse specii de plante, resturi descuamate de piele umană şi animală (în special în casele celor care deţin animale de companie), resturi descompuse de insecte, mătreaţă de la oameni, animale şi păsări de companie, păr uman şi animal, fulgi din perne sau de la păsările de companie, polen, diverse bacterii, spori de ciuperci, fragmente foarte mici de excremente uscate aduse de vânt în locuinţă, resturi de vopseluri uscate, var, nisip, praf de sol uscat adus pe încălţăminte sau de tot de către vânt, şi nu în cele din urmă celebrii acarieni de praf (Dermatophagoides pteronyssinus), animale microscopice înrudite cu păianjenii şi căpuşele, alături de resturile lor fecale.
