Cu toţii ştim că problematicele carii dentare sunt cavităţi are apar în dinţi, cavităţi care dacă nu sunt supuse unui tratament corespunzător duc în cele din urmă chiar şi la pierderea dinţilor. Cavităţile noastre bucale găzduiesc în mod natural o sumedenie de bacterii diferite. Sute de astfel de bacterii diferite trăiesc pe gingii, limbă, dinţi şi alte locuri din interiorul gurii. Unele bacterii sunt benefice pentru reglarea stării generale de sănătate a organismului. În schimb, alte tipuri de bacterii sunt dăunătoare prin faptul că joacă un rol deosebit de importat în dezvoltarea plăcii de tartru dentar, urmată de apariţia cariilor.
Cu alte cuvinte, degradarea danturii este rezultatul direct al unei infestări cu diferitele tipuri de bacterii care folosesc zaharurile pentru a forma acizi. O dată cu trecerea timpului aceşti acizi ajung să formeze mici cavităţi în smalţul dinţilor şi măselelor.
În cavitatea bucală există pe de o parte resturile alimentelor dulci care sunt folosite de bacteriile dăunătoare pentru a produce acizi care încep să atace smalţul dentar. Pe de altă parte, mineralele din salivă, precum calciul şi fosforul, acţionează alături de fluor ca nişte catalizatori care ajută refacerea stratului de smalţ. Dantura noastră trece deci non-stop prin acest proces de pierdere şi refacere a mineralelor din email.
Însă atunci când dantura este expusă frecvent acizilor, adică în special atunci când ne consumăm alimente şi băuturi care conţin zaharuri şi amidon, are loc pierderea accelerată a mineralelor din emailul dentar. Orice dinte care a pierdut minerale va avea un mic punct mai albicios la culoare exact pe locul unde va apărea tartrul. Dacă imediat ce a apărut tartrul pe dinţi nu mergem la dentist pentru înlăturarea sa, la scurt timp va apare o carie, care este, în fond, o cavitate permanentă care se extinde în continuare sub acţiunea corozivă a acizilor, şi care nu mai poate fi reparată decât în urma intervenţiei dentistului.