Banalele zaruri folosite la table precum şi la multe alte forme de jocuri de noroc au o vechime la fel de mare ca a civilizaţiei umane. Primele zaruri din istorie au o o vechime de peste 5.000 de ani, fiind descoperite într-un şantier arheologic din sud-estul Iranului de astăzi. Jocurile cu zaruri sunt menţionate şi în străvechile epopei şi scrieri hinduse Mahabharata, Atharvaveda sau Rigveda.
Există şi au existat şi zaruri de formă tetraedrică, pentagonală, trapezoedircă, dodecaedrică sau icosaedrică. Există zaruri sferice, cilindrice, de forma unor prisme triunghiulare sau pentagonale, dar acestea sunt excepţii.
Zarurile care aveau să cucerească lumea sunt cele cu formă „clasică”, de cub.
Unul dintre motivele principale care au stat la baza alegerii zarurilor în formă de cub, deci pe care se pot inscripţiona cele 6 numere sau puncte, cum li se mai spune, ţine de faptul că odată aruncate pe o suprafaţă plană, acest tip de zaruri se rostogoleşte cel mai bine şi mai clar, fapt care măreşte suspansul jocului.
Amplasarea punctelor sau numerelor pe fiecare faţetă a cubului-zar se poate face în sensul acelor de ceasornic, sau contra sensului acelor de ceasornic.
În mod normal, numerotaţia de pe zarurile folosite în Europa este gravată ca pentru persoanele dreptace, în timp ce în China zarurile sunt numerotate ca şi cum ar trebui folosite doar de stângaci. Diferenţele dintre cele două tipuri de zaruri cubice nu se opresc aici. Bunăoară, zarurile asiatice au punctele mai mari şi sunt amplasate mai grupat, spre centrul faţetei. Tot în cazul zarurilor asiatice, punctele de la 1 la 4 sunt de obicei colorate în roşu, iar restul punctelor sunt negre, la fel ca la zarurile europene.
