Creşterea şi dezvoltarea organismului uman este un proces deloc simplu sau uniform. Imediat după naşterea oricărui copil, apar schimbări în compoziţia ţesuturilor şi distribuţia acestora în organismul său. Spre exemplu, la naştere, capul nou-născutului reprezintă aproape un sfert din lungimea totală a corpului său, pe când la un adult, capul mai reperzintă doar a şaptea parte din lungimea corpului. La nou născuţi, masa musculară este proporţional mult mai mică decât a oamenilor ajunşi la stadiul de adult.
La om, la fel ca la toate vieţuitoarele, procesul de creştere a organismului constă în principal în formarea de noi celule în ţesuturi (fenomen complex care implică în principal nevoia crescută de proteine şi minerale în perioadele de creştere accelerată), precum şi în formarea de noi organe.
În general perioada în care creştem cel mai mult este cea cuprinsă între momentul naşterii şi vârsta de un an de zile. În acest interval de timp, singură greutatea organismului se măreşte de trei ori, iar înălţimea se poate dubla la unii copii.
Apoi, procesul de creştere încetineşte treptat până în jurul vârstei de 9-12 ani, când copilul prezintă o nouă secvenţă de accelerare a creşterii.
Când copilul ajunge la începutul perioadei pubertăţii, procesul de creştere corporală se încetineşte iarăşi, deoarece organismul foloseşte resursele şi nutrienţii în special pentru dezvoltarea organelor sexuale şi a glandelor hormonale.
Ultima secvenţă mai pronunţată de creştere apare în timpul perioadei adolescenţei, când odată cu definitivarea maturizării sexuale apar şi se dezvoltă şi caracterele sexuale secundare.
