Katana este un tip de sabie tradiţională japoneză folosită în trecut de casta războinică a samurailor. Are o formă caracteristică, distinctă şi uşor de recunoscut între toate tipurile de săbii străvechi.
Cu toate acestea, lamele primelor săbii folosite de populaţile războinice din arhipelagul nipon erau drepte şi erau influenţate de săbiile antice din China şi Coreea. Denumite chokuto, acestea au fost înlocuite spre sfârşitul secolului al VIII-lea e.n. de către săbiile de tip katana cu care suntem familiarizaţi în prezent.
Nenumăratele războaie care au răvăşit Japonia Medievală, precum şi duelurile dintre samurai au dus în cele din urmă la modificarea săbiilor japoneze. Cum realitatea de pe terenul de luptă şi din dojo-urile de ken-jutsu (sălile de antrenamente ale şcolilor de arte marţiale japoneze) a demonstrat că o sabie cu lamă curbată are o capacitate de a tăia şi a reteza mult sporită faţă de o sabie cu lamă dreaptă, din acele vremuri katanele samurailor au început să adopte forma funcţională după care sunt cunoscute şi în prezent.
Săbiile samurailor erau forjate după metode tradiţionale dintr-un amestec de oţeluri japoneze numit tamagahane. În timpul lungului, anevoiosului şi migălosului proces de făurire a sabiei, fierarii niponi băteau, răceau uşor în apă şi „împachetau” de mii de ori în formă de sandviş oţelul incandescent, până când straturile de oţel cu diferite concentraţiii de carbon se uneau unele cu celelalte iar metalul îşi pierdea impurităţile care altfel i-ar fi afectat duritatea, flexibilitatea şi rezistenţa.
Încercările recente de a crea săbii de samurai după metodele străvechi, originale au scos la iveală un fapt surprinzător. Anume că tocmai curbura caracteristică a katanei apare în mod natural tocmai din cauza metodei unice de forjare şi călire a oţelului!
Curbatura sabiei provine şi în urma procedeului special de călire al tăişului prin acoperirea sa cu un strat protector alcătuit din noroi de argilă, după care sabia mai este introdusă de câteva ori în cuptor, după care este pusă într-o soluţie de apă cu sare. S-a constatat că inclusiv acest procedeu metalurgic contribuie la curbarea naturală a lamei.
Făurirea unei săbii japoneze după metodele maeştrilor fierari de altădată este un proces care durează în medie între trei şi saşe luni de zile, în funcţie de disponibilitatea tuturor materialelor necesare, unele dintre acestea fiind foarte dificil de procurat.
