Desi oamenii cred ca Pamantul a fost deja explorat si cercetat din cap pana in picioare, acesta inca prezinta lucruri, deocamdata, necunoscute noua.

Mantaua Pamantului

Conform seismologilor, nucleul intern al planetei este solid, iar cel extern este topit. Urmatorul nivel este compus din mantaua pe care se scoarta planetei. Inca nu se stie din ce este formata aceasta manta, deoarece inca nu a reusit nimeni sa ajunga la ea. Acest lucru se datoreaza faptului ca mantaua se intinde intre 30km si 2900km adancime, pe cand oamenii, deocamdata, au reusit sa sape doar pana la adancimea de 12,3km, la gaura de foraj de la Kola, Russia.

Schimbarea polilor magnetici

Polii magnetice ale Pamantului se pot deplasa sau chiar schimba locurile. Conform oamenilor de stiinta, polii magnetici au schimbat locurile de numeroase ori in trecut, ultima schimbare luand loc acum 10 milioane ani. Cel mai probabil, o alta schimbare de poli va lua loc in viitor, insa cauza acestor schimbari inca nu este cunoscuta.

Pamantul a avut 2 luni

Astronomii spun ca, in urma cu 4,6 milioane ani, Pamantul a avut 2 sateliti naturali. Ce de-al doilea avand diametrul de 1200km. Cei doi sateliti au urmat aceeasi orbita pana in cand au intrat in coliziune si au format luna pe care o privim pe cer in ziua de azi. Acest eveniment explica de ce cele 2 parti ale lunii par diferite.

Cutremure pe luna

Toata lumea stie de existenta cutremurilor pe Pamant, insa putini stiu ca acestea iau loc si pe luna, desi nu sunt la fel de dese si viloente precum cele de pe Pamant. Exista o teorie conform careia, curemurele de pe luna sunt cauzate de impactul meteoritilor si de deformarea lunii sub atractiile gravitationale ale soarelui si Pamantului.

Miscarea de rotatie a Pamantului

Toata lumea stie ca Pamantul se invarte si se deplaseaza prin univers, insa putini sunt constienti de vitezele inimaginabile ale acestor miscari. Pamantul se roteste in jurul axei proprii cu 1600km/h, iar in jurul soarelui, cu 108.000km/h. Noi nu simtim aceste miscari, insa, datorita fortei de inertie si faptului ca vitezele raman constante.

Ziua se mareste

Acum 620 milioane de ani, o zi pe Pamant dura 21,9 ore, iar in ziua de azi, 23 ore, 56 min si 4 sec. Miscarea de rotatie (in jurul axei proprii) a Pamantului scade treptat cu ~700 milisec la fiecare 100 ani. Va dura inca 100 milioane de ani pana cand ziua fa avea exact 24 ore.

Anomalii gravitationale

Pamantul nu este o sfera perfecta, deci exista portiuni ale acestuia in care atractia gravitationala este mai mare sau mai mica. Un loc care prezinta o astfel de anomalie este Hudson Bay, Canada. Cercetatorii au constatat ca atractia gravitationala mai slaba din acel loc se datoreaza densitatii scazute a Pamanului cauzata de topirea rapida a ghetarilor.

Extreme de temperatura

Cel mai calduros loc din lume este Aziziya, Libia, ce prezinta temperaturi de pana la 58°C. In contrast, cel mai friguros loc este Statia Vostok, unde cea mai scazuta temperatura inregistrata a fost de -89,2°C.

Poluarea planetei

Desi poluarea planetei nu este o noutate, astronatutii spun ca in 1978, privelistea Pamantului, din spatiu era mai „curata”. Albastru-verte-alb, cluorile dominante ale Pamantului, tind sa se transforme in maro-gri-negru.

Mai demult, Pamantul era mov

Pentru a absorbi lumina, in loc de clorofilul responsabil pentru culoarea verde, plantele foloseau o substanta ce reflecta culorile rosu si albastru, ceea ce le faceau sa para mov. Unele specii de bacterii inca folosesc aceasta substanta.

Un ocean ascuns

Cercetatorii au descoperit o masa de apa imensa, adanc sub suprafata pamantului, la adancimi intre 410-660km. Masa de apa sta acolo de 2,7 miliarte de ani si a fost dscoperita datorita unei substante chimice (Mg₂SiO₄) aflata in manta. Masa de apa se afla sub presiune imensa si contine suficient de multa apa pentru a umple toate oceanele lumii de 3 ori. Aceasta descoperire a dat nastere teoriei conform careia oceanele au aparut in urma exploziei unui astfel de ocean subteran.

Compozitia Pamantului

Daca am trece in revista toti constituentii Pamantului, acestia ar fi 32,1% fier, 30,1% oxigen, 15,1% silicon si 13,9% magneziu. Nucleul contine 90% din totalitatea de fier al planetei, pe cand scoarta contine 47%.